Rasa Golden Retriever este una dintre cele mai populare. Acest câine este inteligent, sociabil, loial și plin de viață. De asemenea, această rasă se maturizează mai încet decât altele, astfel că te poți bucura de ghidușiile sale până la 3-4 ani, lucru care poate fi deopotrivă simpatic și deranjant. Mulți goldeni sunt jucăuși chiar și la vârsta maturității. Inițial crescuți pentru a aduce prada de vânătoare, în special rațe, Golden Retriever are nevoie de mișcare zilnică, indiferent că este vorba de plimbări, alergări ușoare, scotocit prin grădină, câteva ture în jurul lacului sau pe malul mării (goldenii adoră apa) sau de activități de aport (de exemplu, cu o minge moale). 

Această rasă are o poveste interesantă. Lordul Tweedmouth era pasionat de culoarea galbenă a câinelui retriever și și-a luat un câine din Brighton, în anul 1865. Mai apoi, l-a încrucișat cu o cățelușă Tweed Water Spaniel, un retriever roșu închis. După încă 20 de ani de încrucișări succesive, în care a mai lucrat cu Labrador Retriever, Red Setter și chiar cu un Bloodhound, pentru a îmbunătăți mirosul, s-a dezvoltat rasa Golden Retriever. Din 1908 până în 1913, a fost înregistrat oficial sub numele de „Golden Flatcoats” iar până în 1920, sub numele de „Yellow Retriever”. Abia după aceea, în jurul anului 1920, a rămas numele de Golden Retriever. 

Astăzi, goldenii sunt foarte folosiți în familii sau pe post de călăuze pentru persoanele cu handicap, fiind afectuoși și deschiși. În continuare, poți afla mai multe despre personalitatea unui Golden Retriever, cum se îngrijesc acești câini, de ce boli pot suferi, precum și ce pot consuma.  

Descriere fizică

Rasa Golden Retriever este de talie medie spre mare, cu o construcție simetrică și armonioasă. Capul este lat, botul trapezoid, nasul maroniu sau negru, ochii mari, de culoare închisă, iar urechile sunt scurte, ascuțite și lăsate pe lângă corp. Coada are o lungime medie și este groasă, fiind purtată lăsată sau ridicată, însă nu cu mult peste linia spatelui. 

Blana este moale, fină la atingere și lucioasă, în diferite nuanțe de auriu sau chiar crem. Este mai deasă și mai lungă pe gât, abdomen, picioare, piept și coadă. Uneori, are o pată albă pe piept. Acești câini au anduranță mare, datorită originilor ca animale de vânătoare.

Personalitate

Rasa este cunoscută pentru capacitatea empatică, ceea ce face ca acești câini să fie parteneri de joacă ideali pentru familiile care au copii mici. Sunt liniștiți, jucăuși, inteligenți, înțelegători cu străinii și copiii mici deopotrivă. Au nevoie de exercițiu fizic zilnic, de plimbări lungi și de aruncatul și adusul unor obiecte (băț, minge etc.). Se alătură cu entuziasm unor activități precum joggingul, ciclismul sau înotul. 

Deși este cunoscut pentru temperamentul echilibrat, unele practici neortodoxe de împerechere pot crea devieri comportamentale, motiv pentru care este important să afli informații despre părinți, înainte de a-ți lua un Golden Retriever. 

Această rasă necesită socializare din primele luni de viață. Expunerea la oameni, alți câini, imagini, sunete și experiențe ajută câinii să se dezvolte armonios. 

Dacă sunt lăsați singuri perioade lungi de timp și, mai ales dacă nu au parte de exerciții, câinii Golden Retriever dezvoltă stări anxioase, care pot duce la comportamente agresive.

Cât de ușor se pot dresa

Un Golden Retriever este inteligent și destul de ușor de dresat. Acesta ascultă, însă trebuie tratat cu blândețe, deoarece nu reacționează bine la tratamentul aspru. Cea mai mare problemă a acestei rase este plimbatul în lesă. Câinii trebuie învățați de mici cu lesa, altfel, odată ajunși adulți, vor trage în toate părțile. Adoră viața la curte, însă se adaptează ușor și la bloc, dacă au parte de activitatea fizică zilnică. 

Experții în dresaj spun că cea mai mare greșeală a celor care își iau un Golden Retriever este să creadă că animăluțul se va dresa singur. Multă lume crede că goldenii sunt gata dresați, cuminți, iar blana le este lucioasă tot timpul. 

Înainte de a începe procesul de dresaj, este indicat să te decizi ce anume vrei să știe cățelul. Acesta învață ușor comenzi simple, mai ales în primele săptămâni-luni din viață. Cu excepția cazului în care l-ai luat pentru vânătoare, îți vei dori să te asculte și să nu îți lase „surprize” pe covor. 

Cea mai comună formă de dresaj este prin comenzi vocale. Alegând această metodă, va trebui să stabilești câteva cuvinte simple, care să fie ușor de reținut pentru câine. Stabilește comenzile din timp și scrie-le pe o hârtie, pentru ca toată familia să le cunoască și să le folosească. Schimbarea comenzilor din mers va crea confuzie pentru micul patruped. O altă metodă este folosirea sunetelor în loc de cuvinte. Poți bate din palme, pocni din degete sau chiar folosi un fluier. Rasa Golden Retriever este foarte receptivă la dresajul prin fluier. Totuși, dacă alegi această metodă, trebuie să creezi o rutină (de exemplu, trei fluierături pentru ieșirea afară). 

De cele mai multe ori, vei lua puiul în jurul vârstei de 6-8 săptămâni. Deși ai fi tentat să-l lași să-ți cunoască locuința, este recomandat să începi dresajul imediat. Altfel, cățelul va dezvolta obiceiuri negative din primele clipe în casa ta. Rasa este inteligentă și va învăța repede comenzile, chiar de la două luni. 

Un alt lucru important este să te limitezi la comenzi simple, cel puțin la început. Deși inteligent, nu poate procesa multe cuvinte la rând. Învață-l o comandă, precum „Șezi”, înainte de a trece la lucruri mai complexe. Atenția cățelului este limitată, iar în primele săptămâni de viață, își dorește să alerge de colo-colo și să se joace. Asigură-te că puiul este atent, pentru a putea reține comenzile tale. Nu prelungi o ședință de dresaj mai mult de 15 minute. 

După ce ai trecut de comanda „Șezi”, poți trece la dresarea câinelui de a-și face nevoile fiziologice afară. Cățeii nu au capacitatea de autocontrol, precum animalul adult. Drept urmare, pot avea loc accidente. Pentru a-ți menține casa cât mai curată, este important să îl dresezi în acest sens din primele zile. Este nevoie de atenție 24/7, de aceea va fi nevoie să îți iei câteva zile libere de la locul de muncă, pentru a petrece timp cu noul membru al familiei. 

Acest lucru te ajută să formezi o legătură cu micul patruped și să îl înveți să iasă afară. Dacă îi ești alături, există un risc mai mic să își formeze obiceiuri neplăcute. Primul pas este să îl duci spre grădină sau o zonă special amenajată în casă. Lasă-l să miroasă bine în jur, pentru a se putea simți în elementul său. 

Du-l în această zonă o dată sau de două ori pe oră. Deși acest lucru poate părea excesiv, vei vedea că puii urinează des. Dacă îl aduci des aici, se va familiariza cu zona și va înțelege legătura cu nevoile fiziologice. După 20-30 de minute de la masă, ar trebui să îl scoți afară. 

Socializarea este un alt element important. Este ușor de recunoscut un cățel care nu a fost expus altor animale sau oameni. Este agresiv, temător și anxios la vederea unor lucruri necunoscute. Pentru a te asigura că acest lucru nu devine o problemă pentru Golden Retrieverul tău, este important să începi socializarea cât mai repede, ideal după ce i-ai făcut toate vaccinurile. 

Stoparea comportamentului nedorit este un alt aspect care trebuie atins în dresaj. În primele zile, cățelul nu va înțelege prea multe din noul său mediu. Astfel, este posibil să roadă mobila, să se suie în pat sau chiar să te muște. Este important să spui stop, pentru ca astfel de comportamente să înceteze. Uneori, o comandă simplă, precum „Nu!”, este suficientă pentru ca animăluțul să înțeleagă faptul că un astfel de comportament nu este acceptat. De asemenea, dacă puiul îți roade papucii de casă, pune-i pe un raft înalt și oferă-i o jucărie moale. 

Dacă te-a mușcat, îți poți păstra fermul „Nu!” sau poți scoate sunete de durere. Cățelul nu își dorește să te rănească și va înceta astfel de comportamente. 

Un alt lucru important este rutina. Cățeii Golden Retriever necesită structurarea zilelor. Este indicat să stabilești o rutină cât mai curând. Acest lucru nu se referă doar la dresaj, ci la toate activitățile de zi cu zi. Este ideal să îi oferi masa la aceleași ore în fiecare zi și să îl scoți la plimbare la aceeași oră. Mai mult, structura îl va ajuta să înțeleagă ce aștepți de la el și, în același timp, să se controleze până la ieșire. Bineînțeles că ieșire afară nu ar trebui să aibă loc la mai mult de 30-60 de minute după masă. 

Dacă timpul nu îți permite, poți apela cu încredere la un dresor profesionist. 

Toaletaj

Rasa Golden Retriever are o blană lungă și deasă, uneori întinsă, alteori creață. Animalele năpârlesc moderat iarna și vara și mai mult primăvara și toamna. Dacă ai un Golden, va trebui să te obișnuiești să găsești păr în casă și pe haine. Pentru a preveni încâlcirea părului, este recomandată perierea zilnică. De asemenea, pentru a menține blana curată și lucioasă, va avea nevoie de cel puțin o baie pe lună. 

Un alt aspect important vizează sănătatea orală. Va trebui să îi speli dinții de cel puțin 2-3 ori pe săptămână, pentru a îndepărta acumulările de tartru și bacteriile. Spălarea zilnică pe dinți previne bolile gingivale.

De asemenea, este indicată tăierea unghiilor o dată sau de două ori pe lună. Dacă le auzi făcând zgomot pe podea, sunt mult prea lungi. Totuși, este bine să fii atent, deoarece unghiile au vase de sânge, iar dacă le tai prea mult, pot cauza sângerări, dar și necooperarea patrupedului la următoarea activitate de acest fel. 

Urechile lăsate creează un mediu ideal pentru dezvoltarea bacteriilor și a fungilor. De aceea, este important să le verifici săptămânal; roșeața sau mirosul neplăcut indică o infecție a urechii. După fiecare baie, este bine să îi ștergi cu atenție urechile, pentru a nu rămâne picături. 

Dacă te ocupi cu atenție de îngrijirea sa cât timp este mic, va accepta și la maturitate. După fiecare „examinare” de acest fel, este recomandat să îl lauzi și, eventual, să îi oferi o gustare. 

Boli și afecțiuni

Golden Retrieverii sunt, în general, sănătoși, însă, la fel ca alte rase, se pot îmbolnăvi. Dacă iei un pui, citește carnetul medical al părinților. Această rasă poate fi afectată de următoarele boli:

  • Displazie de șold – este o afecțiune ereditară. Unii câini manifestă durere și sensibilitate în unul sau în ambele picioare posterioare. Pe măsură ce animalul înaintează în vârstă, poate apărea artrita. Cățeii care au displazie de șold nu ar trebui să facă pui;
  • Displazie de umăr – este o altă afecțiune ereditară, comună câinilor de talie medie spre mare. Se crede că apare din cauza unor ritmuri de creștere diferite ale oaselor care formează umărul. Durerea poate fi controlată prin medicamente, însă poate fi nevoie de intervenție chirurgicală;
  • Cataractă – se manifestă prin pete pe cristalin. Pot apărea la orice vârstă, dar, în general, nu afectează vederea, deși există situații severe, în care poate duce până la orbire. Poate fi îndepărtată chirurgical;
  • Atrofie retinală progresivă – este un grup de probleme de vedere ce implică degradarea graduală a retinei. În prima fază a bolii, cățeii nu mai văd bine pe timp de noapte, iar pe măsură ce boala progresează, și vederea de zi are de suferit. Mulți câini se adaptează la limitările de vedere, atât timp cât nu se schimbă nimic în mediul înconjurător;
  • Stenoză aortică subvalvulară – este o problemă de inimă, cauzată de subțierea legăturii dintre ventriculul stâng și aortă. Poate cauza leșin sau deces spontan. Veterinarul detectează această boală și poate recomanda tratament;
  • Osteochondrosis Dissecans (OCD) – este o afecțiune ortopedică, generată de creșterea incorectă a cartilajului din articulații. Provoacă durere și înțepenirea articulațiilor, unii câini neputând flexa bine labele. Poate fi detectată la 4-9 luni. Oferirea de alimente bogate în proteine poate crește riscul de apariție a acestei probleme de sănătate;
  • Alergii – Golden Retrieverii pot fi alergici la substanțe dintre cele mai variate, de la polen la alimente (carne de vită, produse lactate, produse din soia, organe de pui sau păsări de curte). Dacă puiul își linge lăbuțele sau își freacă botul des, este bine să îl duci la veterinar;
  • Boala Von Willebrand – este o afecțiune ereditară a sângelui, care blochează coagularea acestuia. Principalul simptom este sângerarea excesivă, după o accidentare sau în timpul unei operații. Alte simptome includ sângerările nazale și sângerările gingivale. În prezent, nu există un antidot, iar transfuziile de sânge de la câinii sănătoși reprezintă principala formă de tratament. Majoritatea cățeilor cu această boală pot duce o viață normală. Golden Retrieverii cu boala Von Willebrand nu ar trebui să se împerecheze;
  • Torsiune gastrică (sindromul de volvulus) – poate pune în pericol viața cățelului, în special dacă a primit o masă generoasă, a mâncat repede, a băut cantități mari de apă sau a făcut multă mișcare după masă. Această problemă de sănătate apare atunci când stomacul este plin cu gaz, iar apoi suferă răsuciri, prin mișcările bruște ale câinelui. Animalul nu poate vărsa, pentru a elimina excesul de aer din stomac, iar fluxul de sânge spre inimă este blocat. Scade tensiunea arterială, iar câinele poate intra în stare de șoc. În lipsa intervenției medicale rapide, poate muri. Dacă observi următoarele simptome, este indicat să mergi urgent la veterinar. Acestea sunt agitație, depresie, letargie, salivare excesivă;
  • Epilepsie – constă în apariția convulsiilor. Este indicat să oferi informații precise veterinarului, cu privire la frecvența și severitatea convulsiilor, pentru a recomanda tratamentul potrivit;
  • Hipotiroidism – afectează glanda tiroidă și crește riscul de epilepsie, putând cauza pierderea părului, obezitate, apariția petelor închise la culoare pe piele. Se tratează prin medicamente și schimbarea dietei.

Nutriție

În general, se recomandă 2-3 porții de hrana uscata pe zi, împărțite pe două mese. Totuși, cantitatea de mâncare depinde de vârsta, dimensiunile, metabolismul și stilul de viață al patrupedului. Un cățel care face mișcare 2-3 ore pe zi (recomandarea pentru un Golden Retriever adult) are nevoie de mai multă mâncare decât un animal sedentar.

Cățeii cresc repede între 4 și 7 luni, perioadă în care sunt susceptibili la boli osoase. Este indicat să le oferi mâncare de calitate și o dietă cu un conținut redus de calorii, pentru a evita creșterea bruscă. Totodată, această rasă are un risc mai mare de obezitate, astfel că dieta hipocalorică ar trebui să acompanieze exercițiile fizice, atât de îndrăgite de patruped. 

Rasa Golden Retriever este potrivită pentru familii care au copii mici. Dacă te ocupi de dresajul său, cățelul te va asculta și va fi prietenos cu alte animale și cu prietenii de familie. Acordă atenție dietei, deoarece alimentația și stilul de viață activ, în general, ajută la prevenirea unor afecțiuni specifice acestei rase.  

Sursa foto: Shutterstock

Aboneaza-te la Newsletter

Dorim sa va tinem la curent cu noile articole si promotii!